Pentru că prietenii mă tot întreabă, dar şi pentru că observ, în jurul meu, alergători începători, m-am gândit să punctez aici, scurt şi la obiect, câteva dintre cele mai importante chestii, care pe mine m-au ajutat teribil la alergat. Cel mai probabil, voi continua lista.
1. Fiecare are ritmul lui. Nu cotează că tu faci trei ture, în timp ce gagica aia din fața ta face de două ori mai multe. Nu trebuie să te intereseze decât confortul tău, limitele tale.
2. Nu-ți inventa limite. Dacă ai avea, la doi paşi în spatele tău, un ugicaş în serie, sigur nu te-ar durea piciorul, ai putea respira bine sau alerga puțin mai repede. Ce încerc eu să spun aici este că şi atunci când crezi că nu poți mai mult, sigur poți. Ca începător în ale alergatului, lupta cea mai mare, cel puțin pentru mine, a fost să nu-mi fur singură căciula, dar nici să trag periculos de corpul meu. Eu m-am orientat, de la început, spre alergarea de rezistență.
Şi chiar dacă nu puteam mai mult de 500 de metri, am căutat să-mi dau seama dacă m-aş simți mai bine încercînd să obțin viteză mai mare, şi nu distanțe mai mari, dacă ar trebui să mă orientez spre alergarea de viteză. Încă un moment în care a fost nevoie să-mi ascult corpul.
Da, e drept, au fost momente când durea splina, dar deja ştiu că, după 5 minute, senzația dispare, ca şi când n-ar fi fost. Am învățat că şi corpul nostru se răsfață şi că, atunci când nu şi-a făcut temele şi nu vrea să meargă la şcoală, se dă bolnav. Rolul tău este să-l asculți şi să fii sincer. Cu tine, în primul rând.
Şi nu vreau să sune ca şi când mă simt atoateştiutoare, dar chiar poți mai mult, crede-mă. Un metru, zece minute, mai rapid sau mai des. Poți.
3. Nu mânca nimic cu vreo două ore înainte. Habar n-am ce zic medicii, nutriționiştii şi alți sportivi, dar decât să alerg cu stomacul plin, mai bine mă descalț şi pun de-un semimaraton pe cuie… Nu cred că există o senzație mai neplăcută. Mâncare înainte de alergare, not for me.
Cât despre mâncarea după alergare, prefer să aştept cam o oră, o oră şi jumătate, timp în care mă spăl, scriu pe blog sau fac alte chestii. Din nou, e doar experiența personală, nu e o rețetă universală care să te facă să te simți bine înainte sau după ce alergi. De exemplu, ştiu persoane care iau glucoză ori ciocolată înainte de a alerga. Eu nu simt nevoia, pur si simplu.
Acestea-s doar trei dintre lucrurile pe care mi-am dorit să le împărtăşesc cu voi după vreo doi ani de alergat.
Voi aveți astfel de sfaturi, de obiceiuri, când faceți mişcare?
10 comentarii