Nu pot să spun că am avut prea mult timp liber la dipoziție, în ultima perioadă, însă tot am descoperit niște chestii mișto. Am recomandări de carte și de muzică și un serial Netflix fain. Hai să vă spun puțin despre ele.
Încep cu muzica, mai ales că știu că mă urmăresc câțiva apaixonados do português și știu sigur că le fac o bucurie. Căutați repede în browserele voastre, pe YouTube, în Apple Music, voi știți pe unde, Monique Kessous. E o artistă braziliană, eu mă declar înnebunită după muzica ei. Vă las, mai jos, link cu albumul meu preferat, Dentro de Mi Cabe o Mundo.
Cărți, mai citește cineva cărți? Am fost acum vreo patru zile cu metroul și m-am îngrozit… toată lumea butona, toți jucau bile, fife și mai știu eu ce. Nimeni nu citea. În fine, eu sper că mai sunt pe acolo nostalgici ca mine cărora le place hărtia. Recunosc că nici eu nu citesc cât ar trebui, cât mi-aș dori. Am creierii ușor varză, îmi e destul de greu să mă concentrez, dar nu mă predau.
Una dintre lecturile recente e e “Celălalt pe care-l iubeam”, de Catherine Cusset; e o carte de la care aveam ceva mai multe așteptări. Nu spun că m-a dezamăgit, spun doar că mi s-a părut mai ușurică decât mă așteptam citind descrierile de pe copertă. Oricum, o lectură bună, o carte de avut în bibliotecă. Acum citesc “Iubire cu i mic”, revin cu impresii, dacă vă interesează. Apropo, ne întâlnim și pe Goodreads, dacă sunteți pe acolo.
Printre zgomote de bormașină, căci ce-ar fi viața fără sunetul unor pereți găuriți cu sete, într-o dimineață de luni, vreau să vă spun două vorbe despre unul dintre serialele Netflix pe care le urmăresc și care-mi place de mor. Un disclaimer întâi: pentru filme-cult, există Woody Allen, Polanski, Kubrick și alții (chiar am revăzut, recent, Clockwork Orange).
Aici vorbim despre seriale Netflix, majoritatea bune, însă hai să lăsăm așteptările astea de Twin Peaks. În fine, vreau să vă spun două vorbe despre Locked Up sau Vis a vis, pe numele lui original.
E un serial de acțiune foarte fain, ajuns la sezonul al patrulea. Eu sunt încă la primul sezon cu vizionatul, însă mi se pare că se dezvoltă foarte fain de la un episod la altul; când te aștepți mai puțin, pam!, se întâmplă ceva la care nu te-ai fi gândit. Povestea e simplă și aparent simplistă: Macarena Ferreiro ajunge în pușcărie din pricina iubitului ei, un directoraș de companie, căsătorit, care devalizează și fuge. Cum ar veni, fraiera iubește și trage ponoasele. Odată intrată în pușcărie pentru a-și executa cei șapte ani de pedeapsă, viața i se complică.
Mi se pare un serial bun, bine jucat, cu tipologii umane extrem de bine conturate, cu acțiune, suspans, umor. În plus, dacă și pe voi vă interesează să vă puneți la punct spaniola, pfaa, o să învățati la slang de aici, de nu-i adevărat…
Mă uitam de dimineață la trailer și, sincer, nu mi se pare că reflectă nici 10% din serial. Nu, nu e serialul tipic despre pușcăriașe, chit că există și tipicele secvențe de lesbianism, și bătăile respective etc. Poate sunt eu defectă, însă mi se pare un serial despre mult mai multe lucruri decât despre viața în închisoare. E despre viață, fără menajamente.
În plus, dacă vă pace Nairobi, din La Casa de Papel, tot un serial de găsit pe Netflix, o veți revedea aici pe Alba Flores ;)
Gata, roger and over! Să aveți o săptămână minunată! Și don’t be strangers, vă aștept în comentarii :)