Din seria “Vara s-a terminat prea repede și n-am apucat să vă arăt toate outfit-urile”, mai am vreo două OOTD rămase și relativ ușor de adaptat la toamnă, cu condiția să fie soare.

Și da, da, știu, nu zâmbesc în poze, știu. Și mama mă ceartă, dar zău că nu mă pot maimuțări. Iar când îmi vine, o fac, doar m-ați văzut. Altfel, că nu zămbesc la fotografie nu înseamnă nimic altceva. Doar că așa îmi vine mie să stau :)

Outfitul ăsta e cu poveste, că inițial nici n-am vrut să mă ating de nădragii cu pricina. Că-s prea galbeni, că-s prea strâmți, că o fi, că o păți. I-am purtat o dată, o singură dată, în 30 Days 30 Ways. Iar de atunci, uitați au rămas prin dulap.

Și se făcea toamna lui 2014 (zi cu soare, e drept) și ia uite cum i-am înșfăcat eu din șifonierul meu (căruia mă gândesc să-i spun Narnia, nu pen’ că a fi frig în el, ci pen’ că seamănă ca dimensiune și niciodată nu știu peste ce mai dau pe acolo), într-un elan de ziceai că-s Black Mamba când căsăpea asiatiaci în Kill Bill (remarcați paralela galben-galben, foarte fină și intelectuală, de altfel :))).

OK, dacă n-ați abandonat până acum din pricina parantezelor, ăsta e outfitul.

Port pantaloni no name, tricou Bershka, geantă Miss Sixty, sandale BBUp.

Kisses and hugs, dragilor!