Trebuie să recunosc că, în ultima vreme, am văzut mai multe filme decât mi-aș fi dorit. Dar fiecare lucru la timpul lui. Anul trecut, îmi propuneam să citesc 30 de cărți. Au fost 37. Toate bune și citite în tihnă.
Anul ăsta, îmi propun să citesc 40 (check my profile here if you please). Și să văd și ceva filme. Și să vizitez muzee, să râd cu prietenii, să alerg, să reintru în formă, să îmi amintesc mai des de mine. Să învăț mult, mult de tot. Să primesc criticile cu calm și cu drag, să îmi cumpăr și mai mulți cercei, și mai multe cărți, să fac piața mai des. Să fiu mai eu. Să muncesc mult, pentru că-mi place munca mea. Să fiu tot mai bună, mai dreaptă, mai aici.
Acum însă, dacă tot am văzut multe filme, v-am făcut și listă cu ele. Pe scurt. Zoso m-a inspirat. Le găsiți pe toate pe Netflix.
Perfect Strangers– un film românesc, regizat de Octavian Strunilă. Cu Andreea Gramoșteanu, pe care o ador. Câțiva adulți, adunați la o cină, sunt de acord să-și expună telefoanele, pentru o seară, în fața celorlalți. Foarte mișto ideea, experimentul, mi-a plăcut realizarea și a primit puncte în plus pentru subtilități.
A Time to Kill – pentru mine, orice film în care joacă Sandra Bullock e de văzut. Da, da, știu că 99,99% dintre bărbați nu o plac, dar mie îmi place enorm cum joacă și nu îmi amintesc să fi văzut vreodată vreun film cu ea care să nu-mi fi plăcut.
Sudul rasist, doi albi uciși de un tată de culoare, în căutare de răzbunare pentru fetița lui de 11 ani, violată și agresată. Din distribuție, pe lângă Sandra, Matthew McConaughey, Samuel L. Jackson, Kevin Spacey, Donald Sutherland, Kiefer Sutherland, Ashley Judd.
Fatherhood – impresionant, însă mă așteptam la mai mult. Poate din pricina experienței de mamă, nu știu, dar nu am fost de acord 100% cu personajul principal. Altfel, foarte bine jucat, scenariul curat.
Me Before You – call me old school, eu tot așteptam să citesc cartea înainte de a vedea filmul. În același timp, însă, nu cumpăram cartea pe motiv că e prea cumpărată și pare genul ăla de romance și sigur e o porcărioară… Dar la film aproape că am plâns. Mi s-a părut extrem de bine jucat (Emilia Clarke e sublimă). De revăzut. Până atunci, poate cumpăr și cartea lui Jojo Moyes.
Adrift – e fie love, fie hate. La mine a fost cu amândouă deopotrivă. Dar e un film de văzut. E vorba despre un cuplu care, după un uragan, rămâne în derivă zeci de zile. Simplu, emoționant prin interpretare, realist și bine jucat.
Blood Red Sky – fie horror-ul cât de rău, mie tot îmi place. Nu vi-l recomand dacă nu vă plac filmele cu vampiri. Alfel, obține un 4/10 corect, corespunzător.
The Unforgivable – nu există nimic mai bun ca Sandra Bullock. Regret să mă repet, that’s truth. Am plâns la final, poate de la prosecco.
The Intern – sublim, un soi de The Devil Wears Prada inversat. Robert de Niro mi s-a părut magistral, în ciuda subiectului desuet. Numai bun de văzut în familie, indiferent de audiență și de ocazie.
Otherhood – o porcăriuță la care nu am rezistat. Nu am avut răbdare să-l văd până la capăt; mama, care are gusturi bune la filme, spune că merită și că e plin de învățăminte.
Desigur că am văzut și acel film, însă nu-mi doresc să comentez prea mlte. O să spun doar că mi-a uns toate rotițele și că mi-a plăcut mult. P U N C T.
Am revăzut două filme, I Care A Lot și Gone Girl, ambele cu Rosamund Pike. Sssssuuuublime, ssssuperbe. Cui nu-i place de Rosamund, mama lui e fraieră.
Ar mai fi câteva, însă mă opresc aici. Un 2022 cu vizionări perfecte!