Crâmpeie de dorințe

Puțin Murmur, puțină gălăgie, mai puțină nepăsare și mai puține răutăți gratuite. Chiuvete care nu dau pe-afară, oameni care nu te lovesc pe dinăuntru. Miros de vanilie. Castane coapte și jumătăți de bomboană cu marțipan. Părinți care să nu îmbătrânească și câini care să nu moară. Copii pe care să nu-i doară și bătrâni vii și neînfometați. Tiramisu pentru tata și bere pentru mama.

Împăcare. Mai mult soare. Posibilitatea de negare. Sufocare – cartea, cu starea avută pe când o citeam prima oară.

Visare.

Recunosc, sunt un pic sfârșită. Lucrurile de mai sus sunt crâmepeie din ceea ce-mi doresc în dar de ziua mea, cea de peste cinci zile, de peste 370 zile, de peste 740 de zile, de peste până la ultima zi, până la ultimul Crăciun. Pe unele – sweaterul și fusta Murmur, dulcele vanilat din Dolce & Gabbana Intense, castanele și bomboanele, le ai.

Pentru celelalte, există dorințele de ziua ta.

Gânduri bune!

9 comentarii

  1. O sa le ai pe toate pentru ca tu stii sa iti faci viata frumoasa. Intr-un fel sau altul se vor implini toate dorintele tale.

    • Sper, Ioana, chiar sper. Iar dacă nu va fi așa, înseamnă că n-a fost să fie :) Gânduri bune, îți doresc, de asemenea, dorințe împlinite și să-ți fie mereu bine.

  2. Frumoasa si emotionanta postare…Iti doresc sa ti se implineasca aceste dorinte de suflet, o meriti din plin.Imbratisari!

  3. Antonia, dorințe împlinite îți doresc. Sănătatea celor dragi şi a ta, zâmbete de fericire şi împăcare, momente prețioase şi împlinite ♥.

    • Mulțumesc din suflet, draga mea! ȘI eu îți doresc să-ți fie bine, să fii sănătoasă și să rămâi același om special, care îmi înseninează zilele atât de frumos.

  4. Draga mea Antonia, crede in visele tale si nu renunta sub nicio forma! Stii, oamenilor mai speciali le este calea mai ingreunata catre ceea ce doresc, nu e decat o lectie, care vine sa te intareasca, sa ti se demonstreze ca tu chiar poti, iar rezultatul sa fie si mai satisfacator si mai frumos.
    Te imbratisez cu drag!

    • Sper să fie așa, sper. E greu să înțelegi de ce binelui i se răspunde cu rău de multe ori. Dar așa trebuie să fie. O să fie bine, da. Și eu te îmvbrățișez și îți doresc să-ți fie bine, să ai concediu frumos acolo (presupun că nu te întorci încă pe meleaguri mioritice) și abia aștept să ne vedem cândva, să stăm la povești.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.