E o seară târzie de luni. Ascult Sóley; mă liniștește, chiar dacă ne-am împrietenit greu și încă n-am alergat împreună. Și mă gândeam ce puține lucruri îi trebuie unui om să fie bine – nu spun fericit, căci nu-mi place să umblu cu concepte pe care nu pot să le definesc. La fel cum sunt lucuri atât de mărunte care îl pot face să-i fie rău. Și mă uit în jur, pe străzi, îmi place mult să merg pe jos.

Am acest obicei, cred că-i foarte nepoliticos, dar nu mă pot abține. Mă uit la chipurile oamenilor și încerc să le caut fericirea. Probabil nu știu eu să o recunosc…

Dacă nu merge acum, nu o să meargă niciodată. Dacă simți că ceva lipsește, orice, oricât de mic, înseamnă că așa e. Schimbă ceva acum sau pleacă. Altfel, e timp mort.

Dacă te-ai mai întâlnit cu depresia sau cu ceva ce-i seamănă, cu panica, poate cu anxietatea, înseamnă că ești tare. Dar nu te mai gândi atât de mult la lucruri. Cu cât faci asta, cu cât despici firul, cu atât despici și problemele. Ai o problemă? Concentrează-te să o rezolvi și treci mai departe. Restul e amăgire și amânare. Da, se poate să fii singură în casă și să nu mai înțelegi nimic. Să te copleșească tot ce ai lăsat să se adune, fără să vorbești cu nimeni. Nu, nimeni nu o să te salveze, nimeni nu o să te scoată din starea asta, pentru că nimeni nu știe cum te simți. Doar tu poți să o faci. Și poți să o faci, crede-mă. Dacă ai fost în stare să te controlezi atâta timp și să duci toate astea cu tine atâta amar de vreme, e doar o chestiune de voință să te ridici de oriunde ai fi.

Ești frumoasă pentru că ești puternică. Slabă, grasă, cu acnee, fără, cu pistrui, tunsă băiețește, gălăgioasă, scundă, repezită, colerică sau calmă. Cine te iubește trebuie să te iubească pentru ce ești tu, în mod autentic. Fără artificii, fără “dar”, fără reproșuri.

Și, amintește-ți: oricât ar fi de greu uneori, există pisici. :)

Fiți iubite!

Sursa foto deschidere © Shutterstock