Nu știu dacă mi se pare, însă lumea parcă a luat-o razna în ultima vreme. Dacă în urmă cu vreo câțiva ani ma plângeam că oamenii se sperie dacă le zâmbești așa, ca mulțumire sau drept încercare de a le aduce și lor zâmbetul pe buze, acum mi se pare că ne-am sălbăticit de-a dreptul. Tot mai multă lume lipsită de răbdare, de înțelegere, ca să nu spun chiar agresivă în limbaj sau chiar în comportament.
Un motiv în plus pentru mine să caut tot mai mult compania cărților, a filmelor și a altor forme de petrecut puținul timp liber, în detrimentul oamenilor.
Dar nu pot să încep săptămâna fără a mă întreba cu ce te face mai bun să fii răutăcios sau rău cu cel de lângă tine. Nu că aș aștepta răspuns. Revenind la oile noastre, am descoperit o mulțime de lucuri faine în ultima vreme, de la cărți la produse de îngrijire, și de la filme la muzici încântătoare.
Film: Precious (2009)
Mie, Precious mi-a schimbat viața. Poate părea o afirmație mult prea mare, având în vedere că vorbim (doar) despre un film. Mulți ar spune că e prea trist, eu spun doar că asta e realitatea în care trăim și ar fi bine să nu uităm de reality check ori de câte ori avem ocazia.
Mărturisesc că, dacă aș fi văzut descrierea filmului înainte de a vedea secvențe din el, mai mult ca sigur aș fi renunțat să îl vizionez. Nu-s fan Oprah, nu-s fan Mariah și nu mi se pare deloc credibilă în rolul din Precious; poate și pentru că, la un moment dat, a luat-o gura pe dinainte și a declarat, la un moment dat, dar vă las aici:
“Whenever I watch TV and see those poor starving kids all over the world, I can’t help but cry. I mean I’d love to be skinny like that, but not with all those flies and death and stuff.”
Dincolo de asta, povestea lui Precious și felul în care e spusă, jucată, filmată, dezvoltată sunt uluitoare. E un film despre viață și despre acel ceva din noi care ne ajută să mergem înainte. Nu știu ca vreun alt film să mă fi răscolit așa cum a făcut-o Precious. Pentru noi toți filmul ăsta ar trebui să fie nu o lecție, ci o școală.
Muzică – Bastard și Samuel Sanders
Da, știu că aparent nu au ce căuta împreună recomandările mele. Dar cred că e una dintre marile mele plăceri să combin chestii ce par de necombinat.
Pe Sanders, alături de tot felul de alți artiști, l-am descoperit întâmplător, în Apple Music, una dintre cele mai bune investiții ever. Iar F..K That, a celor de la Bastard, e una dintre acele piese pe care le asculți până la refuz și încă un pic după aceea și pe care le dedici în gând :)
Carte: Michael Cunningham – “O lebădă sălbatică și alte povești”
Luată în grabă, dintr-un Inmedio, “O lebădă sălbatică și alte povești” e acum una dintre cărțile mele preferate. Cunningham reimaginează basmele tradiționale, le rescrie într-o altă cheie.
Lumea miraculoasă a basmului e invadată de cea reală, cu monstruozitățile și traumele ei, iar simplitatea inocentă a poveștilor din copilărie se transformă într-o explorare a ascunzișurilor comportamentului uman.
Spre rușinea mea, nu știam că tot el a scris și “Orele”, așa că o să-mi fac temele și o să cumpăr și citesc și această carte. Dacă mă citiți de ceva vreme, știți că nu îmi place să văd întâi filmele și apoi să citesc cărțile, de data asta mi-a scăpat :)
Beauty: Yves Rocher Pure Menthe The Mattifying Powder Lotion și The 3 in 1 Cleanser, Scrub & Anti-Blackhead
Sunt două produse pe care le folosesc cam de o lună, loțiunea e pe sfârșite, însă din cleanser mai am o cantitate generoasă. În ultima vreme, din pricina stresului și a oboselii, tenul meu a cam luat-o razna.
În plus, cred că două dintre produsele introduse în rutina de îngrijire nu-mi faceau chiar bine, așa că am hotărât să le schimb și să încep să le folosesc pe acestea două de la Yves Rocher.
Soluția de curățare are ceva particule, eu o folosesc seara, și reușește să îndepărteze foarte bine machiajul. Loțiunea matifiantă îmi place foarte mult, o folosesc dimineața și seara, tenul meu arată bine și după o zi întreagă de alergat și trebăluit, iar senzația atunci când o aplic în rutina de la sfârșitul zilei e heeeeaaaveeen 😇
Pampering: Lumânările cu aromă de cafea de la Aura
Am descoperit cam în urmă cu jumătate de an niște lumânări parfumate și au ajuns să-mi placă cel mai mult până acum. Nu mă laud eu câ am încercat foarte multe branduri, însă mi se par de o calitate mult mai bună decât, de exemplu, cele de la Yankee Candle.
Brandul se numște Aura, e polonez, iar aroma mea preferată e coffee. Costă 10-15 lei, în funcție de magazin, însă eu le găsesc cam greu (da, am reușit să epuizez stocul de la supermarketul de langă mine…)
Aș mai avea câteva recomandări faine, dar mă opresc aici și le las pentru data viitoare. Spor, dragoste și inspirație să aveți!
1 comentariu