Pielea subțire cu gesturi mici se ține

Îmi place căldura, nu-i un secret. Și cum dă căldura, parcă și femeile-s mai cochete, mai atente la cum se îmbracă și la cum arată. Suntem, în general, atente, la ce mâncăm, la cum ne hidratăm, la ce produse apelăm pentru a ne rezolva micile probleme.

Suntem atente la curățenie, a noastră și a căminului în care locuim, ne ferim de viruși, de germeni, de microbi. E o chestie de bun-simț până la urmă, nu-i aşa?

Acum, serios, v-ați gândit vreodată cum ar fi să nu aruncați gunoiul menajer, ce-ar însemna pentru mediul în care trăiți? Ar fi cam aiurea să trăim într-o groapă de gunoi între patru pereți, aşa-i?

Ei bine, pornind de la gândul ăsta, mi-am amintit că țin, în casă, vreo patru fiare de călcat defecte, o imprimantă pe care n-o mai folosesc şi încă o serie de echipamente din astea, electrice sau electronice, pe care nu vreau să le duc la ghenă.

Ultima oară când am aruncat electronice, un monitor vechi de 15 ani şi primul computer desktop, depăşit de vreo zece ani, m-am gândit mult dacă să aleg soluția simplă, lăsatul de ghenă, sau dacă să le trimit la reciclare.

Pentru că vrem sau nu, e vorba şi de curățenia pe care o vrem în jurul nostru pe stradă, în comunitate, nu doar în casă. De exemplu, deșeurile electrice – adică acestea de care vă povestesc – reprezintă 5-6% din totalul deșeurilor unei comunități.

Așa cum gunoiul menajer nu este păstrat în casă, nici echipamentele electrice vechi sau stricate nu ar trebui depozitate în gospodărie ori aruncate la întâmplare. Ar trebui colectate și reciclate pentru că, dincolo de protecția mediului, potențialul lor toxic implică niște riscuri.

În primul rând, echipamente pot avea în componența lor elemente nocive pentru mediu și sănătatea populației, metale grele sau gaze periculoase, elemente care eliberate în aer, apă sau sol au efecte dăunătoare, pe termen lung, asupra hranei noastre, a apei pe care o bem sau a aerului pe care îl respirăm.

De exemplu, mercurul și amoniacul din aparatele frigorifice vechi, mercurul din televizoarele și ecranele LCD sau substanțele din baterii. Dap, micile baterii, micile și multele, care, necolectate corespunzător, devin dușmani ai sănătății. Ca să vă faceți o idee, acestea conțin mercur, care e cancerigen și afectează grav sistemul nervos și rinichii, cadmiu, și el cancerigen, ce atacă plămânii.

Mai au și nichel, care are efecte nocive asupra pielii, plumb – ce poate afecta creierul, precum și agenți corozivi foarte puternici. Așa că de aceea există atâtea locuri în care se colectează, locuri de care ar trebui să profităm la maximum.

baterii-mana

Din câte am citit eu pe tema asta – şi am tot citit, vă zic, şi nu doar de dragul curățeniei, majoritatea deşeurilor de acest tip – căci aşa sunt denumite, nu-s simple “gunoaie” – au componente ce conțin materiale ce pot fi recuperate și reintroduse în industrie ca materii prime secundare.

Adică se previne exploatarea resurselor primare – pe acelaşi principiu cu celuloza: în loc să tai copaci, foloseşti hârtia reciclată -, dar asta se întâmplă, desigur, doar printr-un grad de valorificare înalt obținut cu tehnologii de reciclare performante.

De ce-am zis de pielea subțire? Pentru că, într-o perioadă în care punem tot mai mult accent pe produse bio, eco, de la mâncare până la cosmetice, poate ar trebui să fim mai atenți cu toții, mai puțin superficiali, şi să dăm atenție şi unor astfel de aspecte. Pielea subțire, curată, frumoasă, întinsă, depinde şi de mediul înconjurător, nu doar de produsele folosite.

Dacă aveți astfel de echipamente electrice şi electronice de care vreți să vă debarasați, vă recomand să le duceți direct la unul dintre multele centre de colectare RoRec din toată țara. Sau, dacă aveți echipamente mari, grele, puteți apela gratuit TelVerde, la 0800.444.800, şi va veni cineva de la Patrula de Reciclare să ridice echipamentul direct de la adresa la care locuiți.

PS: N-am zis degeaba de Patrula de Reciclare. Până acum, au strâns peste 850.000 tone de DEEE şi se apropie vertiginos de un milion :)

Hai să-i ajutăm!

4 comentarii

  1. E trist ca nu suntem mai atenti la lucrurile astea, doar pentru ca efectele lor nocive nu sunt vizible imediat. E ironic că am inceput să analizam la sange ingredientele din creme si din cosmetice, dar nu ne aruncam gunoaiele unde trebuie. E o speranta ca exista, totusi, asociatii precum aceasta si oameni dispusi sa salveze ce se mai poate.

  2. Chiar aveam niste aparatura stricata si ma cam batea gandul sa o las la ghena. E adevarat, trebuie sa ne mai educam in privinta asta :(

  3. Heh, cata dreptate ai. Vedem doar ce se vede și ar trebui sa avem mai multa grija si de astfel de lucruri.

  4. Ce tare, habar n-aveam ce porcarii contin vechiturile. Eu ma uit dupa parabeni and stuff, dar la din astea nu m-am gandit vreodata.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.