Pentru că e vară, nu strică niciodată câteva fotografii, chiar dacă făcute după o zi de stat la soare. Singura sunny day, de altfel, de care am avut parte vara aceasta.

Port pantaloni scurți no name, maiouri suprapuse Takko și Villa, sandale Zara și o geantă no name. No makeup, căci doar veneam de la plajă, mult soare-n păr și dor de ducă.

Și îmi amintesc de Geaorge Coșbuc și a sa Vara:

Privirile de farmec bete
Mi le-am întors către pământ –
Iar spicele jucau în vânt,
Ca-n horă dup-un vesel cânt
Copilele cu blonde plete,
Când saltă largul lor vestmânt.
În lan erau feciori și fete,
Și ei cântau o doină-n cor.
Juca viața-n ochii lor
Și vântul le juca prin plete.
Miei albi fugeau către izvor
Și grauri suri zburau în cete.

Cât de frumoasă te-ai gătit,
Naturo, tu! Ca o virgină
Cu umblet drag, cu chip iubit!
Aș vrea să plâng de fericit,
Că simt suflarea ta divină,
Că pot să văd ce-ai plăsmuit!
Mi-e inima de lacrimi plină,
Că-n ea s-au îngropat mereu
Ai mei, și-o să mă-ngrop și eu!
O mare e, dar mare lină –
Natură, în mormântul meu,
E totul cald, că e lumină!

Kisses and hugs!

Beautiful lace in the cover photo via © Shutterstock