O zi de luni ca o săptămână. O zi de luni cu încurcături, cu alergătură, cu frici, angoase, gânduri parșive de neputință, cu alte frici, cu concentrare. Dar o zi de luni în care zâmbetul unui om schimbă stări, lumi, gânduri, schimbă răul în bine și frica în dorință.

Oameni care, cu un singur cuvânt, îți fac ziua nu bună, ci cea mai bună. Oameni care îți lipsesc atunci când nu-s, când nu-i vezi, oameni care zâmbesc cu sufletul și care știu și apreciază că încerci, care văd că ți-e ciudă când nu iese cum vrei.

Mâini despre care știi puține. Dar care-s mâini adevărate.

Recunosc, azi am căzut lată, abia am avut puterea să mă opresc la magazin și apoi să-mi fac ceva de mâncare. Dar am început ziua cu karma bună. Cu om frumos. :) Oamenii frumoși sunt rari. Oamenii care te privesc direct în ochi sunt rari. Și nu trebuie să-i lași să plece.

Oamenii care te privesc direct în ochi și îți zâmbesc sunt totul. Și nu poți să speri decât că le e bine. E clar că-s în vieți greșite. De unde știi asta? Pentru că și tu ești. :) E tot ce știi.

Și nu poți să speri decât că le va fi bine. E tot ce vrei. Aproape tot. :)