E bine că nu am așteptări de la oameni, căci n-am nici dezamăgiri.

E gândul meu, desprins din multe altele, în timp ce un tren, pe care am reușit să-l prind, mă duce din Bruxelles în Bruges.

Pentru cei care citesc Macnetize, dar nu-s prieteni pe Facebook cu autoarea lui, ieri seară, am pierdut autocarul care să mă ducă înapoi în Bruxelles, astfel că, pentru aproximativ o oră, singura opțiune pe care o aveam era să dorm în gară.

Am scris pe Facebook, mai mult din amuzament, deși situația era destul de tragică

Și am avut surpriza să primesc ajutor de la cunoscuți, persoane cu care nu am ajuns să interacționez decât la job sau în alte circumstanțe de felul ăsta,

Persoanele de la care aș fi așteptat măcar un SMS au lipsit cu desăvârșire. Că așa e-n tenis :)

Altfel, mi-e dor de voi și abia aștept să vă povestesc impresiile mele de pe tărâmuri belgiene și frantuzești.

Kisses and hugs!