Macnetize.com

Caută:

Mi-a murit cel mai bun prieten

13 June 2013
Din viaţă • •

Lupu. Câinele meu. Prietenul meu. Masculul pentru care, la doar 16 ani, cât aveam pe atunci, mi-am făcut rucsacul şi i-am amenințat pe bieții mei părinți că plec de acasă dacă nu păstrăm mogâldeața aia mică şi puricoasă. Zile întregi, am strâns purici şi pipi. Ani la rând, am crescut cu câinele ăsta.

Nenumărate nopți albe în care am învățat sute de pagini cu el lângă mine. Iubiri din adolescență consumate lângă el. Ochii lui, în ochii mei, complice la țigările fumate pe ascuns de ai mei, în bucătărie, în cămară.

Vara trecută, am sperat că îl fac ca nou. Am refuzat orice vacanță, orice ieşire, mai că am dormit pe covor, întinsă lângă el. Toți banii pe care i-am avut, alături de Alex, i-am cheltuit ca să-l facem bine. Ne visam în Supernatural, luptînd şi învingînd moartea, aducînd oamenii înapoi din Infern.

Ne-a mers cam un an. Acum, n-a mai ținut. Ieri dimineață, mi-am luat “La revedere!” de la el. Nici eu, nici el, nu ne-am împăcat cu ideea. O să-mi fie mereu dor. Crunt de dor.

Mi-a murit cel mai bun prieten.

lupu1st

lupu

lupu1

lupu-eyes-closed

lupu-3

lupu1

lupu-final

 

Sursa cover foto

Tags: , ,

40 comentarii

  1. Imi pare rau :(

    Răspunde

  2. :(

    Răspunde

  3. Imi vine sa plang de mila ta, te imbratisez si sper sa te ajute cumva.

    Răspunde

  4. Dorul o sa sa ramana mereu si vor fi momente cand o sa te usuci de durere, insa legatura dintre voi nu va muri niciodata si el va fi mereu parte din sufletul tau si asta iti va da putere. La revedere Lupu!

    Răspunde

  5. Nu exista cuvinte pentru a alina o asa pierdere :(

    Răspunde

  6. Condoleante. Sincer, din suflet. Am animale si eu si cu ele o sa pierd o parte din mine. Sunt alaturi de tine.

    Răspunde

  7. Imi pare sincer rau! Am citit cu lacrimi in ochi, pot doar sa-mi imaginez ce simti, empatizez cu tine.

    Mai bine tac si… te imbratisez!
    Ilda
    Lavender Thoughts

    Răspunde

  8. E trist cand pierzi o fiinta draga! Animalutele sunt singurele care nu ne ranesc, asa cum fac unii oameni din pura rautate, ele ne inteleg si iubesc sincer mereu! Toti pierdem ceva, pe cineva drag, face parte din viata, raman momentele petrecute impreuna, ele ne vor incalzi sufletul mereu!(: Sa treci cu tarie peste moment!

    Răspunde

  9. Nici nu stiu ce sa-ti spun…in afara de faptul ca odata cu trecerea timpului, durerea se va mai atenua. Imi pare rau :(

    Răspunde

  10. Imi pare rau…

    Răspunde

  11. este infiorator ! am animalut ….
    din nefericire , am si un prieten intr-o stare critica si fara sanse… mi se rupe inima !

    Răspunde

  12. Imi pare rau, printre lacrimi ti-o spun! Lupu, trecere usoara! Eu ma duc sa-l imbratisez pe Ukko …

    Răspunde

  13. Te imbratisez cu lacrimi in ochi. Stiu ca acum nu ajuta cu nimic. O sa doara o perioada apoi o sa iti amintesti cu durere dar si cu nostalgie clipele petrecute impreuna. Am si eu unul mic, doar de 3 ani si ma gandesc cu groaza la clipa, de care nu scapa nimeni. Chiar si plang uneori.
    Inca odata te imbratisez si sper ca durerea sa fie suportabila.

    Răspunde

  14. Stiu ca e veche postarea, dar vreau sa iti spun cat de rau imi pare.. :(
    Chiar nu imi pot imagina cum ma voi simti cand o sa il pierd si eu pe al meu..

    Răspunde

  15. Antonia….imi pare rau pentru pierderea suferita.Iti scrie acum o stapana a unui prichindel pe nume Ricky…la al carui cap vegheaza de o luna seara de seara plangand,in urma unui diagnostic de insuficienta cardiaca in stadiu final.E usturator de cumplit….niste suflete atat de pure..Sa fii tare!!!!

    Răspunde

    • Of, îmi pare tare rău că se întâmplă așa. Sunt niște ființe atât de curate, atât de nevinovate, încât e cumplit să vezi că se duc, darămite că se mai și chinuiesc. Înțeleg prin ce treci și știu că durerea nu trece niciodată. Și tu să fii tare!

      Răspunde

  16. Am inceput anul foarte rau,a murit unul dintre cei trei catei ai mei,si ma simt vinovata de moartea lui.Avem o casa de vacanta la 5 km. de orasul nostru si acolo statea,megeam aproape zilnic la ei,cand nu stateam acolo.Era pe lant,altfel nu se putea acolo,ma astepta urcat pe casa,sa vada mai bine cand vin.Pe 1 ianuarie na am fost si el cum ma astepta a alunecat de pe acoperis si s-a sugrumat cu lantul.Durerea mea este foarte mare,il chema Urechila si a fost un catel maidanez.Au trecut numai 4 ani decand l-am primit in curte.Mi-a dat atita dragoste nu-l voi uita niciodata.

    Răspunde

    • Vaaaai, cât de rău îmi pare, cât de rău :( Numai cine nu a avut un câine nu înțelege de câtă dragoste sunt capabili, cum te iubesc necondiționat. Eu cred că o să plâng după câinele meu toată viața, dar mă bucur că am cunoscut o astfel de iubire, un asemenea devotament. Știu că e greu, dar nu e vina ta; tu ai făcut tot ce s-a putut, în condițiile date, să-i fie bine. Nu e vina ta cu lanțul, cine și-ar fi imaginat că se va întâmpla asta. Lanțul ăla era acolo tot din dorința de a-l proteja, de a-l știi în siguranță. Eu sunt sigură că a fost fericit, cât a fot, pentru că a simțit că îl iubești. Sunt lângă tine, să știi. te îmbrățișez.

      Răspunde

  17. stiu ce simti.

    Răspunde

  18. Te inteleg foarte mult am avut si eu un catel pe care lam iubit foarte mult si ma iubit enorm pana in ultima clipa.De duminica 5 aprilie can lam gasit mort la strada calcat de o masina plang intruna. Il chema apis si il tineam la curte. Pacat avea doar trei ani nu stiu cum sa imi revin.

    Răspunde

  19. Am avut si eu un caine,il chema pinchi dar era la mamaia mea..veneam acolo odata pe saptamana,el era destept cateodata ne urmarea masina :D Dar mereu merge inapoi pana intr-o zi Pinchi nu era acasa,am intrabat-o pe mamaie si a zis ca O sa vina el inapoi,au trecut ani si inca nu s-a intors,eu sper ca intr-o zi se va intoarce avea doar 1 an.. :( Mereu cand vad pe cineva ca isi chinuie cainele,ma cprinde o mila..Pinchi nu te voi uita niciodata :(

    Răspunde

  20. Buna,
    Azi am pierdu-o pe Norocica,catelusa de 16 ani gasita in iarba,ca un ghem de blana incalcita cu purici si raie.Am adoptat-o dar fiind de talie mare am tinut-o in tarc in curtea blocului.De doua saptamani avea o problema -cred ca renala- dar dorctrii fiind batrana nu doreau sa o mai consulte macar.I-am chemat in final ieri cand a facut deja convulsii.Azi a trebuit sa luam decizia cumplita de eutanasiere ptr ca se chinuia,urla pur si simplu.E CUMPLIT.Mi se rupe inima din mine.Imi reprosez atatea….

    Răspunde

    • Cristina, îmi pare atât de rău. Știi, animalele nu ar trebui să moară, eu așa cred. Norocica a fost fericită, sunt convinsă. Știu cum e să pierzi cel mai bun prieten, dar s-a dis acolo doar pentru că l-au lăsat oscioarele, rinichii, nu sufletul. Sufletul ei o să fie cu tine. Mereu. Și cred că te-ar înveseli de îndată, dacă te-ar vedea așa. Știi, ea e privilegiată și norocoasă că te-a avut, tu ești la fel pentru că ai avut-o. Tristețea, însă, durerea, nu dispar. Te îmbrățișez strâns, ai grijă de tine.

      Răspunde

  21. Buna , nu stiu daca mai accesezi acest site dupa atata timp , insa vreau sa spun si eu o mica poveste. Cu aproximativ un an , am luat o catelusa si i-am pus numele Berta. Ma jucam adesea cu ea , o luam in casa si o iubeam , nu doar eu ci intreaga familie . Cand o trageam de coada , se rotea si incerca sa isi prinda coada , era cea mai ”rasfatata” insa faza proasta a fost ca daca noi am avut caini si nu ni s-a intamplat faza cu moartea din cauza vaccinului , din pacate a avut loc atunci . A luat boala ”jigodia” si s-a chinuit zile intregi sa supravietuiasca , am vazut-o cum se chinuia , cum i se dadea capul peste cap , si era atat de puternica, am fost cu ea la doctor dupa ce am vazut ca se simte rau , insa nu s-a mai putut face nimic . Am regretat enrom , a fost o pierdere care a facut diferenta in sufletele noastre care parca dintr-o data s-au golit . Am ingropat-o in spatele curtii ca pe un om. Dupa atata timp , am fost cu stupii la Valcea si am luat o catelusa ”a strazii” si probabil a fost bolnava si batuta dupa cum parea si totusi atat de dragalasa . Era fricoasa , am avut grija de ea si in noaptea asta a murit , sunt atat de deprimat si as face orice sa o readuc la viata … Suspin adanc in suflet si plang si pentru aceasta catelusa care nu o am demult dar la care am tinut enorm… Ce as dorii sa se dea o ”lege de sus” sa nu mai moara animalele deoarece inafara de familie ele sunt singurele care ne sunt alaturi si la bine si la rau … Ele ne sunt a 2-a familie !

    Răspunde

  22. Este prima data cand scriu despre pierderea mea. Pe Jessy mi l-a adus Mos Nicolae, un pui de ciobanesc mioritic, un vis de catel, un inger. L-am iubit mult mult de tot, si mereu ii spuneam asta, iar el dadea din codita lui pretioasa,..stia ca era viata mea. A murit pe 31 mai, la doar 8 ani si jumatate. A avut o tumora in abdomen, “dna” veterinar a vazut la ecografie ca este localizata pe splina, si l-a operat imediat pentru a-I scoate splina cu tot cu tumora, dar…nu era pe splina si l-a declarant inoperabil, dupa ce l-a taiat in toate directiile pe burtica. A murit dupa 13zile de hemoragie interna. Sufletul meu de catelus, eu lucrez de acasa, si eram tot timpul impreuna, acum e cumplit, nu mai pot sa indur, daca as putea doar sa-l mai strang putin in brate as fi asa fericita…
    Stiu cum e Antonia, e groaznic de crunt, nu exista alinare….

    Răspunde

  23. Mi-a murit cel mai bun prieten,Oscar.A fost ingrozitor! Era in lesa, s-a repezit la rota unei masini care a venit cu viteza ,foarte aproape de trotuar,si l-a izbit la cap.Nu am reusit sa blocez lesa….Ma simnt atat de vinovat.A fost ca un vis urat,s-a petrecut totul atat de repede….Plang in continu si nu ma pot echilibra, am imaginea accidentului mereu in fata, si neputinta de a putea face ceva…La 10 minute de la impact,mi-a murit in brate in taxi ,in drum spre veterinar. A trecut o saptamana,si ma tot uit dupa el in acasa, afara pe unde ne plimbam,il simnt mereu alaturi de mine…
    Nu stiu daca timpul va putea vindeca marea mea durere. Nu stiu daca il voi putea inlocui cu un alt catel, asa cum sunt sfatuit. Dumnezeu sa-l odihneasca! Aveti grija de voi si iubiti animalutul cat e in viata!

    Răspunde

    • Îmi pare atât de rău :( Mai mult nici nu știu ce să spun. Îmi pare tare, tare rău.

      Răspunde

    • Imi pare tare rau si mie; din pacate timpul nu va vindeca durerea,(al meu s-a stins acum 4 luni), dar incet incet, nu va veti mai gandi atat de des la el. Un prim pas ar fi sa se stearga din memorie episodul mortii, daca e posibil (la mine inca nu); si sa puteti zambi atunci cand va ganditi la el…doar va oferit atatea momente frumoase, va facut sa radeti atat de mult, a facut atatea giumbuslucuri…
      Si sfatul meu este sa va luati un alt catelus, poate sa adoptati, cateii sunt atat de buni, prin natura lor, nu va fi ca cel plecat, va fi diferit, dar va fi bun si o sa va ajute sa mergeti inainte,si poate va fi singurul care va va face sa zambiti din nou, si pe cuvantul meu, il veti iubi!
      Curaj!!

      Răspunde

  24. Stiu cum te simti
    Este cel mai greu lucru de pe pamant
    Si mie astazi,sa intamplat acest lucru
    A fost groaznic

    Răspunde

  25. Salut. Si mie mi-a murit catelul acum 3 zile. Plang non stop. Il aveam de 14 ani. Cum ai trecut peste? Simt ca nu mai pot de durere. Il caut prin casa, plang…orice moment al zilei avea legatura cu el….

    Răspunde

  26. Va înțeleg perfect , si la mine a murit cainele de la muscatura de capusa am dusă imediat la veterinar , si prea târziu a depistat ce are :(:(:( si sa dus

    Răspunde

  27. Si eu am pierdut un suflet drag si nu stiu cui sa ii mai spun ce dor imi e de el, am o luna de cand a murit si nu pot sa inteleg de ce mi-a murit, avea 6 ani, caine mare, frumos, ciobanesc carpatin dar mare, avea vreo 70 kg lejer, azi, o zi normala, hrana de seara, totul ok, dimineata, 1 decembrie, ies, vad ca a varsat bobitele intregi, mancase hrana de caine si o vomase fara sa fie digerata, avea saliva la gura, am vrut sa-l curat si nu m-a lasat, m-a marait si a vrut sa muste, l-am lasat, apoi a inceput sa respire mai greu, nu a mai baut apa, nu a mai facut pipi, doar saliva si respira greu, a murit. Medicii, medicii de aici sunt destul de redusi, am fost sa le cer o parere, nimic sa ma lamureasca, fie otravit – exclus ca am si fetita ca el si ea e ok – fie indigestie – exclus, ambii mancau la fel… am citit si studiat, dupa toate ce am citit cred ca a avut megaesofag, dupa tot ce am citit si dupa comportamentul lui, cred ca asta a avut. Si, am zis ca asa cat de cat am descoperit cauza, dar golul din sufletul meu cum pot sa il acopar, sa-l umplu, unde si ce sa mai citesc? Cum mai pot avea sufletul meu drag de se culca pe scara seara sa ma apere. Cand plecam de acasa se aseza in poarta si pazea casa, acum, sufletul meu drag, cum ma mai aperi dragul meu, iubirea mea, cum ma mai auzi cand te chem pe cine mai mangai eu, cum mai traiesc eu dragul meu fara tine?

    Răspunde

  28. dragilor,,e infiorator ce simti de 3 zile simt acelasi durere ca si voi,,am avut o mogildeata de catelusa pechinez,avea 14 ani,anul trecut a fost operata castrata i sa scos un nodul din lantul mamar,,anul acesta in iunie a reaparut o tumoare,,crestea pe zi ce trece,am mers la docotrul care o operase,i sa parut coplicat a bagat_o 3 saptamina pe injectabil cu terakron,,nimic i a facut un singur antibiotic o singura data,a inceput sa se umfle si piociorul stang spate,,se misca din ce in ca mai greu,tumoarea a inceput sa supureze ,,singura se mai lingea,,a 4 saptamina,, citeva pastilute nimic,,duminica seara pe 5,,plingea ca vrea linga mine in pat am luoato,,ma lingea pe picioare,,baga boticu la mn sub barba parca vorbea,,dimineata la 8 pe 6 a inceput sa faca spasme,,se mai linistea iar facea cam la 1 ora,,iam facut baita ca facuse pipi in asternutul ei,,am uscato cu prosopelu,,am invelito,,cand am trecut intr,o ora sa vad ce mai face,,tocmai murise..am crezut ca pica tavanele pe mine,,,vroiam sa mor si eu cu ea odata asta simtem..nu mai pot de 3 zile merg la gropita ei,,este in flori ingopara sub un pom,,in gradina,,cu vaza de flori luminarica de 3 ori merg sa vb cu ea,,nu mai va spun toata ziua o strig prin casa,nu imi dispare imaginea ei,,aud cand ma striga pe linga pat ca vrea cu mine./,,vreau sa va prcizez,,fiti atentii dragi mei,,daca doctorul o baga macar o perfuzie de intarire,,organismul isi mai reveneasi facea un antibiotic mai puernic vreo 3 zile,,asa eu sant sigura ca a facut septicemie,,de la infectia de la tumoare,,poate mai dadea inpoi si o putea opera..asa asta medicina cunosc dansii/..eram dipusi de orice suma de bani ,so salvam.nu mai pot,,nici ai mewi nu ma inteleg ce simt,,poate ma credeti nebuna dar imi venea so scot din groapa ei,,so tin cu mine,,va spun toatea astea din suflet,,ma doare enorm,,fetita mea riki poate ma vegheaza de acolo,,sa fiti sanatosi,,aveti grija de sufletele,animalutelor d voastra,,salutari..

    Răspunde

  29. Si eu am pierdut un sufletel atat de drag, Beti, doar 2 luni si jum, dupa primele vaccinuri , i s a facut rau la o saptamana…am fugit din nou la veterinar, alte vaccinuri …si imensa durere ….nu ma pot consola niciodata o catelusa cane corso de o rara frumusete….2 sept 2018 una dintre cele mai intunecate zile din viata mea….sper sa ne intalnim cu totii in rai….sa ne ajute Dumnezeu sa depasim aceste dureri cumplite….

    Răspunde

  30. Acum 7 luni cățelul meu sa îmbolnăvit de babesioza si doctora la care l am dus nu la tratat corect.l am dus la alt doctor care o confirmat tratamentul incorect. Încercând să îi facă schema corectă în zadar cățelul meu iubit făcuse blocaj renal având dureri mari a trebuit să îl eutanasiez. Am fost alături de el în ultimele clipe de viață. Durerea cea mare a început după ce l am ingropat. De 7 luni sufăr si mă gandesc la el zilnic. A fost primul meu cățel crescut de la 4 saptamani pana la aproape 12 ani.

    Răspunde

  31. Se spune despre doctori umani că salvează oamenii iar doctori veterinar salvează omenirea
    Unde pot găsi acel doctor veterinar care salvează un catel de la moarte.Suferinta lui nu o poate ghici. Tratarea necorespunzatoare duce la deces.Unde te afli dr.vet.care să tratezi corespunzător simptomele suferințele animalutelor necuvatatoare.Unde?Mi_a murit cățelul meu din lipsă de profesionalism .Si cateii sunt suflete și suferă..

    Răspunde

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.