Mă uit, de la început, la Te cunosc de undeva. Nu despre emisiune vreau să vorbesc de data asta, ci despre Elena de la Mandinga, una dintre concurentele de sezonul acesta.

În cazul în care nu ştiați, Elena e o tipă frumoasă, naturală, mereu atentă la aparițiile ei publice. Toate bune şi frumose, până când, într-o zi, ziarele din România titrează că Elena de la Mandinga s-a umplut de coşuri.

Şi da, nu-i chiar simplu ca, de seara până dimineața, să te trezeşti că eşti plină de chestii pe față.

Dar, ca să revin la ce voiam să zic, cu emisiunea de la Antena 1: înțeleg că, între timp, Elena s-a vindecat, dar, în emisiunea de aseară, puteau fi observate semne urâte. Chiar şi aşa, fata asta a arătat senzațional fără a fi perfectă. A intrat în pielea personajului Pink şi nu doar a cântat senzațional, ci a şi arătat senzațional, în ciuda tenului.

Cu toate acestea, nu am putut să nu observ că era timorată, nu am putut să nu simt, chiar şi cu un ecran de sticlă între, că e ceva ce-i ştirbeşte din încredere. O fi, n-o fi aşa, eu asta am văzut. Şi mă țin de multă vreme să vă spun ceva, chiar dacă ştiu pe propria piele cât de greu poate fi.

Frumusețea asta… bat-o vina, e, cum spun americanii, în ochii privitorului. Şabloane construiesc doar oamenii şi tot ei ajung să se lovească de ele.

Am revăzut-o pe Elena de la Mandinga într-o înregistrare a emisiunii lui Teo, vorbind chiar despre asta. Înțeleg că s-a confruntat cu un stafilococ, că a găsit, după zece dermatologi, unul care chiar să o trateze şi să funcționeze, că se va recupera şi că tenul ei va recăpăta un aspect sănătos.

Dincolo de sfatul ei pentru cei care se confruntă cu asta: “Mergeți la medic şi faceți toate analizele necesare, nu aplicați tratamente după ureche“, din toată povestea asta am rămas cu frumusețea unui om. Frumusețea lui interioară, a decenței cu care şi-a purtat afecțiunea, a puterii de care a dat dovadă continuând să iasă în public, în ciuda ziarelor care, nu pricep de ce, relatau subiectul de parcă ar fi fost vina bietei fete că s-a îmbolnăvit.

A rămas frumusețea, într-una dintre miliardele ei de forme. Aproape sapte miliarde, cam câți locuitori sunt pe pământul ăsta.