Despre dorințe şi opțiuni – un gând.

Butonam, ieri seară, telecomanda şi am dat, din întâmplare, peste o scenă din unul dintre filmele care mă încântă ori de câte ori îl văd. Şi cred că l-am văzut de vreo 8-9 ori. Confesiunile unei shopaholice, scena în care, după o vânătoare de designers’ sales, eroina noastră cu apetență pentru lucruri scumpe se trezeşte că una dintre hainele pe care le-a cumpărat e 95% acryl şi 5% lână sau ceva de genul ăsta.

Which brings us back to Do, ca să zic aşa. Pentru că vorbim, adeseori, despre dorința nebănuită de a vrea branduri. Nu contează dacă bluza e din plastic, dacă pantalonii au peste 50% acryil sau dacă pantofii sunt din înlocuitor din piele. Nu. Contează brandul pe care îl cumpărăm.

Avem designeri autohtoni excepționali şi nu vorbesc doar despre numele pe care televiziunea le-a consacrat. Aruncați un ochi pe molecule-f.com şi o să înțelegeți despre ce vorbesc. Da, despre originalitate la prețuri accesibile. Despre designeri autohtoni pe care, spre ruşinea mea, i-am descoperit destul de târziu. Dar nu degeaba se spune “mai bine mai târziu decât niciodată”.

Nu, n-o să mă găsiți în extrema cealaltă, n-o să mă simt vinovată că-mi place o geantă Chanel şi nici n-o să am senzația că, doar pentru că nu-i românească, fac o faptă rea. Mă includ printre cei care vor un lucru pentru că le place, chiar dacă achiziționarea lui n-ar fi o treabă înțeleaptă.

Da, cumva m-am regăsit în secvența din filmul de aseară, deşi nu voi cheltui în cinci vieți cât cheltuia personajul cu pricina. Şi nici nu mi-aş dori. Am multe alte dorințe, mult mai frumoase decât o rochie ori o geantă. Da, scriu despre frumos, în multele lui forme, aşa că-mi rămâne gândul, uneori şi ani de zile, la lucruşoare frumoase. Sunt, totuşi, conştientă de nivelul la care trăiesc, de ce pot şi ce vreau să fac cu banii, de un echilibru. Dacă o să fie vreodată timpul pentru 700 euro investiți într-un cauciuc, măcar o să fie cel care-mi place.

N-o să-mi placă mai puțin doar pentru că-i cauciuc. Nu, dar încerc mereu să fiu cât mai conştientă nu doar de alegeri, cât mai ales de opțiuni.

Atât. Doar un gând :)

Kisses and hugs!

8 comentarii

  1. 5% era cashmir :) Foarte dragut filmul

  2. N-am putut sa ma uit la film, cartile sunt prea tari, totusi :D

  3. O ador pe Isla Fisher, iar povestea este dementiala! Putin schimbata in film, dar tot este foarte draguta. Cat referitor la toane, acum 4-5 ani si fi cumparat doar brandul, acum insa cumpar tot – senzatia pe care mi-o ofera produsul si starea de bine ca il am, nevoia pe care o satisface, pretul pe care trebuie neaparat sa mi-l permit…si tot asa :)

    • Să ştii că aşa e, adică observ asta şi la mine. Sunt sensibil atentă diferită la branduri, mă sensibilizează şi mă atrag tot mai mult cele care spun o poveste, care-mi oferă ceva mai mult decât un logo. Am câțiva desigerni români care m-au făcut să-i pun în stand-by pe cei străini şi asta pentru că m-am regăsit bine în creațiile lor.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.