Am un sentiment amestecat de epuizare, de nedumerire, de neputință și, cumva, de furie. Aș merge, adeseori, cu ochii închiși, că poate așa n-aș vedea toate răutățile. Braț la braț cu răutatea merge tupeul. Iar când îl presari cu inocență, ai un concentrat de esență de rău.
Dar există muzică, există cărți, motani pufoși; există și oameni buni, oameni dispuși să te învețe, oameni dispuși să aibă răbdare, oameni care nu fug. Oameni care nu te lasă când le ceri ajutorul. Există dicționare, morfeme, gantere, alergătură. Există frumos și bun, iar atâta timp cât există, restul e zero.
Fiți buni!
(Foto cover: Shutterstock)
2 comentarii